Exerciţii rituale

Rememorarea unor ritualuri arhaice cu scopul (re)activării imagisticii arhetipale subconştiente şi (re)integrării omului in ciclicitatea ritmului temporal universal, prin realizarea unor acţiuni desfăşurate pe parcursul mai multor ani.( o încercare de a recrea conştiinţa antropocosmică şi de participare la ritmurile cosmice).

Paparuda -(dans magic) video 2'23" - pal DVD

Paparuda este denumirea cea mai răspândită a ritului magic de provocarea a ploii, practicat pe timp de secetă. Jocul este practicat în a treia joi după Rusalii; poate însă avea loc şi în orice zi de vară, după o secetă prelungită. Este jucat de fete tinere, mai rar şi de băieţi, sub 14 ani.
Alaiul e alcătuit dintr-un număr variabil de personaje, dintre care cel puţin una-două trebuie să fie mascate. Acestea sunt dezbrăcate şi apoi înfăşurate în frunze si ghirlande de boz (brusture, fag, stejar, alun). Gluga de boz era legată deasupra capului cu cotoarele în sus şi acoperea tot corpul ca un con de verdeaţă. Rămurelele erau împestriţate cu panglici roşii, cu salbe de firfirici.
Cortegiul umbla prin sat de la o casă la alta, şi în curte, însoţitoarele cântă un cântec ritual, bătând din palme, iar paparuda joacă un dans săltăreţ.
Paparuda invocă onomatopeic ploaia prin dans, prin bătăi din palme, prin plesnetul degetelor, prin răpăitul tobelor improvizate din tigăi, dar mai ales prin ritmul si conţinutul textului magic:
„Paparudă-rudă, / vino de ne udă / cu galeata-leata / peste toata ceata; / cu ciubărul –bărul / peste tot poporul. / Dă-ne Doamne, cheile / să descuiem cerurile / să pornească ploile, / să curgă şiroaiele / să umple pâraiele. / Hai, ploiţă, hai! / udă pământurile / să crească grânele / mari cât porumbele. / Hai, ploiţă, hai!”
În timpul jocului sau după terminarea lui este obligatorie udarea cu apă a paparudei, ori a întregului alai. Pentru dansul lor sunt răsplătiţi prin daruri rituale ce semnifică abundenţa şi belşugul: ouă, mălai, grâu, caş, lapte, colaci, fructe, bani, etc., uneori şi haine vechi ceea ce leagă obiceiul de cultul morţilor.
După ce au gătat cu umbletul prin sat, paparudele merg la o apă curgătoare, aprind paie pe apă, apoi îşi aruncă pe apă şi veşmintele din frunze.

(Cucuteni-Iaşi, iulie 2005)

Ritual exercises

The rememorization of archaic rituals to the effect of subconscious archetypal imaging and the human being's (re)integration in the cyclicality of the universal temporal rhythm by carrying on some actions deployed throughout several years.(an attempt to recreate the anthropocosmic consciousness and to participate in the Cosmos rhythms).

Paparuda (the rainmaker) – magic dance
video 2'23" - pal DVD

Paparuda is the most common name of the rain-calling rite, danced in times of drought. It is danced the third Thursday after the Whit Sunday; or it can be danced any summer day, after a long period of drought. It is danced by girls and sometimes even boys not older than fourteen.
The procession includes a variable number of characters, of which one or two must be masked. They are undressed and then wrapped in leaves and garlands of dwarf elder (bur, beech, oak, hazel). The hood of dwarf elder was tied over the head and covered the entire body like a cone of greenery. The little twigs were adorned with red ribbons and necklaces of coins.
The procession went from house to house. In every yard they would sing a ritual song, they would clap their hands and the rainmaker would perform a saltant dance.
The rainmaker invoked rain through onomatopoeia, dancing, clapping, finger snapping, drum (that is, pan) beating, but most of all through the rhythm and essence of the magic words:
“Paparuda-ruda, / bring us rain, / in a bucket-bucket, / over the procession; / in a pail-pail / over the people. / Lord, give us the keys / to unlock skies / to let rain fall / merily-heavily / let it fill the rivers. / Come, rain, come! / soak the lands / so the grains can grow / as tall as yew / Come, rain, come!
During or after the performance water must be thrown over the rainmaker and the procession. For their dance they are given ritual gifts symbolic of abundance and wealth: eggs, corn, wheat, cheese, milk, bread, fruit, money, etc., sometimes even old clothing, which alludes to the cult of the dead.
After they are done with all the households in the village, the rainmakers go to a river, light some straws on the water and throw their special clothing into the water.

(july 2005, Cucuteni – Iaşi)