"roata solara "
"the solar wheel"

 

 
 
Exerciţii rituale

Rememorarea unor ritualuri arhaice cu scopul (re)activării imagisticii arhetipale subconştiente şi (re)integrării omului în ciclicitatea ritmului temporal universal, prin realizarea unor acţiuni desfăşurate pe parcursul mai multor ani.(o încercare de a recrea conştiinţa antropocosmică şi de participare la ritmurile cosmice).

roata solară (video 1'08" – pal DVD)

Acţiune de reinvestire a eului cu puteri solare, de redescoperire a solarităţii fiinţei umane.

Etape:


a) La asfinţit

Construirea roţii solare, ca substitut al astrului, în care cercul şi crucea îşi îmbină semnificaţiile.
Crucea –simbol al centrului şi al liniilor de forţă ce pleacă din el, al totalităţii cosmosului şi al omului (ca microcosmos); simbol al vieţii şi morţii, al unităţii şi alternanţei lor.
Cercul –simbol al perfecţiunii, omogenităţii, mişcării imuabile şi eterne, care nu are nici început nici sfârşit, al ciclicităţii temporale.
b) Noaptea
Repetarea unui cult arhaic solar prin aprinderea şi rostogolirea roţii de foc pe panta unui deal, mimând parcursul aparent al soarelui pe bolta cerească.
Restaurarea simbolică a atributelor şi potentialităţii astrului ca izvor al vieţii şi al morţii, al resurecţiei, al veşnicii întoarceri a vieţii trecând prin moarte temporară.
c) La răsărit
Acţiune de contopire, identificare, atribuire a insuşirilor Soarelui prin suprapunerea umbrei umane (dublul devitalizat, întruchiparea sufletului despărţit de trup) peste rămăşiţele carbonizate ale roţii solare.

(Cucuteni, august 2003)

Omul arhaic se valorifica pe sine în termeni ”cosmici”, trăind intr-o lume deschisă având în acelaşi timp o existență ”deschisă” lumii. Din când în când, în sărbători avem ocazia efemeră de a rejuca mimetic plenitudinea, de a opera o întoarcere imaginară spre perfecţiune, încercând restaurarea simbolică a acelui ceva de care realitatea ne frustrează și refuzarea timpului finit.(M.Eliade)

 

 


Ritual exercises

The rememorization of archaic rituals to the effect of subconscious archetypal imaging and the human being's (re)integration in the cyclicality of the universal temporal rhythm by carrying on some actions deployed throughout several years(an attempt to recreate the anthropocosmic consciousness and to participate in the Cosmos rhythms).

the solar wheel ( video 1'08" – pal DVD)

The actions of the ego’s reinvestment with solar powers, of rediscovering the human being solarity.

Stages:

a) At sunset:
The construction of the solar wheel, as substitute of the heavenly body in which the circle and the cross join their meanings.
The cross – symbol of the center and of the power lines leaving therefrom, of the cosmos totality and of the human being (as microcosmos); symbol of life and death, of their unity and alternation.
The circle – symbol of perfection, homogeneity, immutable and eternal motion, with no beginning or end, of temporal cyclicality.
b) At night
Repetition of a solar archaic cult by lighting and rolling the fire wheel on a hill slope, miming the sun apparent course on the celestial dome. The symbolic restoration of the heavenly body attributes and potentiality as source of life and death, of resurrection, of everlasting life return by passing through temporary death.
c) At sunrise
The action of blending, identification, attribution of the Sun features by overlapping the human shadow (the devitalized double, the embodiment of the soul split by the body) over the carbonized remaining of the solar wheel.


(August 2003, Cucuteni)

The archaic human being makes the most of himself in cosmic terms living in an ”open” world having at the same time an existence “open” to the world. Periodically, on high days, we have the opportunity to mimetically replay the plenitude to operate an imaginary return to perfection, attempting the symbolic restoration of that something which reality keeps on frustrating us of.(M.Eliade)